Subiecte pentru examenul de licenţă la literatura română 2013

Subiecte pentru examenul de licenţă, 2013

\r\n

FOLCLORUL LITERAR

\r\n\r\n

    \r\n

  1. Caracteristicile specifice ale folclorului literar.
  2. \r\n

  3. Vasile Alecsandri şi folclorul.
  4. \r\n

  5. Contribuţia lui B. P. Hasdeu la dezvoltarea folcloristicii româneşti.
  6. \r\n

  7. Cercetări de folclor în secolul al XX-lea.
  8. \r\n

  9. Proza populară: specii , motive, personaje.
  10. \r\n

  11. Lirica populară: clasificare, particularităţi poetice
  12. \r\n

  13. Eposul popular (balada): culegere, clasificare, particularităţi poetice.
  14. \r\n

\r\n

ISTORIA LITERATURII ROMÂNE VECHI

\r\n

8. Grigore Ureche, fondator al istoriografiei naţionale în Moldova. Arta descrierii şi naraţiunii în Letopiseţul lui Grigore Ureche.

\r\n

9. Miron Costin, un mare erudit al timpului. Valoarea documentară şi literară a scrierilor lui Miron Costin. Letopiseţul Ţării Moldovei. Poemul Viaţa lumii. Lucrarea istorică De neamul moldovenilor.

\r\n

10. Ion Neculce, scriitor şi cel dintâi mare artist al literaturii române. O samă de cuvinte şi Letopiseţul Ţării Moldovei de Ion Neculce – apogeul artistic al literaturii române vechi.

\r\n

11. N. Milescu Spătarul – cărturar de importanţă mondială. Scrierile originale şi prelucrările după izvoare greceşti şi latineşti: Enchiridion…, Vechiului Testament ş.a. Activitatea sa în Rusia: Tratatele de estetică (1978), Jurnal de călătorie în China etc.

\r\n

12. Dimitrie Cantemir – scriitor şi savant de renume european. Istoria ieroglifică – primul roman românesc. Descrierea Moldovei, cea dintâi scriere ştiinţifică din Moldova.

\r\n

ISTORIA LITERATURII ROMÂNE DIN SEC. XIX

\r\n

13. Iluminismul românesc: context universal – particularităţi naţionale. Poemul Ţiganiada de I. Budai-Deleanu, operă modernă cu o structură complexă.

\r\n

14. Trubadurismul liricii româneşti din anii 1780-1830.

\r\n

15. Particularităţile romantismului românesc. Introducţie la Dacia literară – manifest programatic al curentului.

\r\n

16. Modelul narativ al nuvelelor negruzziene: între tradiţie şi inovaţie (Zoe, O alergare de cai). Nuvela Alexandru Lăpuşneanul – o proză tipic romantică.

\r\n

17. Arta poetică a legendelor lui V. Alecsandri (Legenda ciocârliei; Dumbrava Roşie; Dan, căpitan de plai).

\r\n

18. Poetica pastelurilor lui V. Alecsandri (Gerul, Malul Siretului, Dimineaţa, Noaptea, La gura sobei, Concertul în luncă, Mandarinul, Pastel chinez).

\r\n

19. Proza lui Vasile Alecsandri: tematică şi artă narativă (Iaşii în 1844, Istoria unui galbăn, Balta Albă).

\r\n

20. Romanele Manoil şi Elena de D. Bolintineanu: între modelul european şi autohtonizare

\r\n

21. B. P. Hasdeu – un ,,geniu romantic” al literaturii române.

\r\n

22. Destinul uman –  o supratemă a dramaturgiei lui B.P. Hasdeu (Răzvan şi Vidra, Femeia).

\r\n

23. Romantism şi realism în proza lui N. Filimon. Romanul Ciocoii vechi şi noi.

\r\n

24. Literatura română din epoca ,,Junimii”. Titu Maiorescu, îndrumător cultural şi literar.

\r\n

25. Conceptul de valoare a artei, a poezie şi a creatorului  în opera eminesciană (Venere şi Madonă, Întunericul şi poetul, Epigonii, Numai poetul, Scrisoarea II, Icoană şi privaz ş.a.).

\r\n

26. Semnificaţia modelului cosmologic platonician în structura discursului liric eminescian.

\r\n

27. Drama cugetătorului în poemul Împărat şi proletar: între perspectiva socială şi cea fundamental filosofică.

\r\n

28. Ciclul Scrisori – chintesenţa ope­rei poetice eminesciene: arta compoziţiei, spectrul viziunilor, varietate tematică.

\r\n

29. Poemul Luceafărul – expresie a conceptului “dor de absolut” şi mit personal.

\r\n

30. Specificul erosului în lirica eminesciană (Dorinţa, Lacul, Şi dacă, Floare albastră, Din valurile vremii, La steaua, Pe lângă plopii fără soţ ş.a.).

\r\n

31. Particularităţile prozei eminesciene (Sărmanul Dionis, Cezara, La aniversară, Geniu pustiu).

\r\n

32. Amintiri din copilărie de Ion Creangă – un „teatrum mundi” românesc.

\r\n

33. Real şi fabulos în poveştile lui Ion Creangă.

\r\n

34. Eticul şi esteticul în nuvelele lui Ioan Slavici (Gura satului, Popa Tanda, Budulea taichii, Pădureanca, Moara cu noroc).

\r\n

35. Ioan Slavici– romancier. Mara – un roman complex de factură euro­peană.

\r\n

36. Arta compoziţiei dramatice şi structura comicului în comediile caragialene (O noapte furtunoasă, O scrisoare pierdută).

\r\n

ISTORIA LITERATURII ROMÂNE INTERBELICE

\r\n

 (prima jumătate a sec. XX)

\r\n

37. Contribuţia lui E. Lovinescu la modernizarea literaturii române interbelice.

\r\n

38. Tradiţia realismului de observaţie socială în romanul Arhanghelii de                   I. Agârbiceanu, Răscoala de L. Rebreanu şi În preajma revoluţiei de C. Stere

\r\n

39. G. Bacovia şi Ion Minulescu, reprezentanţi ai simbolismului românesc (teme, motive, lirism, atmosferă, tehnici ).

\r\n

40. Universul liricii lui T. Arghezi. (Testament, Ora rece, Morgenstimmung, Psalmii ş.a.). Estetica  argheziană a urâtului.

\r\n

41. Lirica meditativ-filozofică a lui L. Blaga (complexitatea eului liric,   modernitatea viziunii, tematică şi interpretare artistică, simboluri şi semnificaţii).

\r\n

42. Ion Barbu: de la parnasianismul începuturilor literare la concretul „baladic” şi la ermetism (Riga Crypto şi lapona Enigel, Oul dogmatic ş. a. )

\r\n

43. Coliziuni psihologice şi semnificaţiile lor în Pădurea spânzuraţilor şi Ciuleandra.

\r\n

44. Arta construcţiei în romanele lui L. Rebreanu (Ion şi Pădurea spânzuraţilor).

\r\n

45. Dramaturgia interbelică. L. Blaga (Zamolxe, Meşterul Manole)  şi            C. Petrescu   (Jocul ielelor, Suflete tari).

\r\n

46. Modernitatea structurii narative în Patul lui Procust de C. Petrescu.

\r\n

47. Elemente de proustianism în Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război.

\r\n

48. Modalităţi de analiză psihologică în Concert din muzică de Bach de                H. Papadat – Bengescu şi Rusoaica de G. Mihăiescu.

\r\n

49. Problematica  şi personajele principale  în Noaptea de Sânziene de M. Eliade

\r\n

50. Romanul istoric al lui M. Sadoveanu (Fraţii Jderi, Zodia cancerului). Legendă şi istorie.

\r\n

51. Valorificarea mitului în Baltagul şi Creanga de aur de M. Sadoveanu.

\r\n

ISTORIA LITERATURII ROMÂNE POSTBELICE

\r\n

(a doua jumătate a sec. XX)

\r\n

52. Periodizarea literaturii române postbelice.

\r\n

53. Marin Preda, creator al romanului obiec­tiv al condiţiei social-umane. Ro­ma­nele Moromeţii şi Cel mai iubit din­tre pământeni.

\r\n

54. Nicolae Labiş şi înnoirea lirismului românesc (volumele de versuri Pri­me­le iubiri şi Lupta cu inerţia).

\r\n

55. Ion Druţă, nuvelistul. (Dor de oameni, Samariteanca, Sania, Toiagul păstoriei), romancierul (Povara bunătăţii noastre, Biserica albă), dra­maturgul (Frumos şi sfânt, Doina).

\r\n

56. Aureliu  Busuioc,  poetul  şi  ro­man­cie­rul (Singur   în   faţa   dragostei, Pactizând cu diavolul).

\r\n

57.  George Meniuc, poetul şi prozatorul (Ce vrajă, Toamna lui Orfeu, romanul Disc).

\r\n

58. Poezia lui Şt. Augustin Doinaş: resurecţia baladei.

\r\n

59. Nichita Stănescu, poet al „ne­cu­vin­telor” şi al modernităţii.

\r\n

60. Poezia lui Grigore Vieru: „întoarcerea la izvoare”.

\r\n

61. Romanul psihologic al lui V. Beşleagă: structura discursului şi tipologia personajului.

\r\n

62. Generaţia de creaţie a „ochiului al trei­lea”: Nicolae Dabija, Leonida Lari.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ştiri

ZI LIBERĂ! În atenția profesorilor și masteranzilor facultății de Litere! Conform Contractului colectiv de muncă, ziua de...
ÎN ATENȚIA STUDENȚILOR SECȚIEI ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRECVENȚĂ REDUSĂ! Sesiunea de toamnă începe la 9 octombrie a.c. conform următorului orar sesiune toamna FR 2017
LINGVIST ILUSTRU PLECAT SPRE STELE În ultimul timp, Cronos este crud de tot cu lingviștii de frunte din Republica Moldova....
Planul de activitate al Consiliului facultății de Litere, anul de studii 2017-2018  
FELICITĂRI! Corpul didactic al Facultăţii de Litere aduce sincere felicitări doamnei DORINA ROTARI şi conducătorului ştiinţific...

Universitatea de Stat din Moldova

colaj