SEMINAR SPECIALIZAT „CULTIVAREA LIMBII ROMÂNE. NUMELE PROPRIU (UTILIZAREA ÎN LIMBA ROMÂNĂ ȘI ÎN CONTEXTE MULTILINGVE)”

Posted on 14 decembrie 2019 | in Ştiri, studenti | by

Pe data de 13 decembrie 2019, studenții și profesorii Departamentului Traducere, Interpretare şi Lingvistică Aplicată  au luat parte la un seminar organizat de Uniunea Traducătorilor Autorizați (UTA), cu genericul „Cultivarea limbii române. Numele propriu (utilizarea în limba română și în contexte multilingve)”, susținut de dna Iraida Condrea, doctor habilitat, profesor universitar. La prelegere au asistat traducători autorizați, precum și studenți de la ULIM.

Numele propriu de persoană s-a dovedit un domeniu extrem de interesant, în care se conturează multe aspecte ce țin de specificul etnic al denominării persoanelor. Acestea conservă multe apelative obișnuite (Frunză, Țărnă, Colac, Opincă), denumiri de ocupații (Cojocaru, Olaru, Grădinaru), nume etnice (Bulgaru, Rusu, Grecu, Neamțu) ș.a

Printre particularitățile specifice pot fi menționate: numele-sintagmă (Mânăscurtă, Caproșu, Mereacre, Roadedeal, Gâștemulte, Decusară, Șaptefrați, Cincilei); nume matronimice (Ababii, Amarfii, Avădănii, Adomniței, Amihalachioaie); nume de familie formate de la prenume, ceea ce face dificilă deosebirea numelui de prenume (Sandu Ion, Vasile Pavel, Constantin Marin, Nicolae Andrei).

În limba română numele de familie se dau pe linie paternă și au doar forma de masculin: astfel, avem Ion Albu și Elena Albu (nu Alba), Teodor Urâtu și Maria Urâtu (nu Urâta), Vasile Negru și Ana Negru (nu Neagra). Această regulă se extinde și asupra numelor rusești: se înregistrează Ivanov Stela, Usatâi Ludmila, Crivoi Aurelia, Belâi Angela, și nu Ivanova, Usataia, Crivaia, Belaia, ca în limba rusă.

Nici patronimicul nu este specific pentru denominația persoanelor, în limba română nu există sufixe pentru formarea acestuia, ca în limba rusă (-ovici, -evici, – ovna, -evna pentru Petrovici, Ivanovici, Antonovna, Andreevna).

O serie de nume de familie românești în Republica Moldova mai circulă cu variante deformate, ca Gamurari (Hămuraru), Calugher (Călugăr), Vizitei (Vizitiu), Sprincean (Sprânceană), Epuri (Iepure) ș.a. În prezent, există regulamente în baza cărora numele pot fi corectate, deși nu totdeauna corectările sunt posibile.

De asemenea, există norme aprobate de transcriere în limba română a numelor înregistrate în original cu alfabet rusesc. Însă în Republica Moldova nu există o lege care ar reglementa formele numelor și ale prenumelor. De exemplu, în unele țări se stipulează că prenumele trebuie neapărat să conțină clar indici de gen, din care să se înțeleagă dacă acesta este masculin sau feminin. De asemenea, există liste de prenume pentru țara respectivă, din care părinții pot alege și este strict reglementată sau chiar interzisă utilizarea prenumelor străine; în unele cazuri, în acte nu se admit decât variantele oficiale, fiind interzise formele scurte sau hipocoristice (de ex., în Rusia în acte se va înregistra doar Александр, Михаил și nu  Саша, Шура, Сашка, Мишка – forme care circulă mult mai intens decât cele oficiale). În Republica Moldova, de asemenea a existat o interdicție a formelor scurte și hipocoristice, or acuma ea a fost anulată, astfel că în acte de regăsesc prenume ca Ionuț, Mihai, Dănuț, Sanda, Doinița ș.a. Or, ar trebui să existe reglementări clare în privința ortografierii, în special a prenumelor, deoarece acum se înregistrează variante, ce nu respectă niciun fel de norme: Olea, Olya, Olia; Lilia, Lilea, Lylia ș.a.

Ca tendință se manifestă prenumele duble și chiar triple: Ana-Maria-Nicoleta, Mihai-Răzvan, Cezara-Otilia etc. Trebuie menționată și apariția multor nume străine occidentale, dar și orientale: Ingrid, Beatrice, Leila, Oscar, Samir, Hasan ș.a.

La finele seminarului s-a vorbit și despre unele greșeli de exprimare în limba română, cum ar fi utilizarea neadecvată a pronumelui „careva” (s-au făcut careva schimbări – corect: anumite schimbări, niște schimbări, s-au făcut schimbări); greșeli cu verbul „a se expune” (instanța încă nu s-a expus în această privință; noi ne-am expus în legătură cu…- corect: instanța s-a pronunțat/și-a expus opinia/a decis) și altele.

Iraida Condrea, doctor habilitat, profesor universitar,

Facultatea de Litere a USM

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ştiri

Sesiunea națională de comunicări științifice studențești. Ediția a XXIV-a Sesiunea națională de comunicări științifice studențești, Atelierul Litere, etapa I se va desfășura pe 26...
IMPORTANT! ADUNAREA GENERALĂ PENTRU ALEGEREA DECANULUI FACULTĂȚII DE LITERE Adunarea generală a titularilor Facultății de Litere și a reprezentanților studenților pentru alegerea decanului Facultății...
ORARUL LECȚIILOR, SEMESTRUL II, 2019-2020 În atenția profesorilor și studenților Facultății de Litere! Orarul lecțiilor din semestrul II, ciclul I...
SEMINAR SPECIALIZAT „CULTIVAREA LIMBII ROMÂNE. NUMELE PROPRIU (UTILIZAREA ÎN LIMBA ROMÂNĂ ȘI ÎN CONTEXTE MULTILINGVE)” Pe data de 13 decembrie 2019, studenții și profesorii Departamentului Traducere, Interpretare şi Lingvistică Aplicată...
ORARUL SESIUNII DE IARNĂ În atenția studenților și masteranzilor! Examenele din sesiunea de iarnă se vor desfășura conform următoarelor...

Universitatea de Stat din Moldova

colaj