Câteva file din cronica Facultăţii de Litere

Posted on 6 noiembrie 2014 | in Fără categorie | by

Şi din nou despre limba noastră cea română\r\n\r\n \r\n

Primăvara şi vara acestui an s-au călătorit sub semnul integrării europene a Republicii Moldova, desiderat care începe să capete nişte contururi reale şi mult promiţătoare. În entuziasmul acestei profilării deja evidente a „vectorului nostru european”, lumea de pe la noi s-a avântat în asaltul spaţiului european, lăsând la o parte, se pare, ideea consolidării şi promovării propriilor valori naţionale, inclusiv a celor codificate în limbă, literatură şi istorie. Un argument în sprijinul acestei aserţiuni este şi interesul în declin faţă de specialităţile ce le reprezintă, confirmat şi la ultima admitere în universităţi: facultăţile de filologie şi de istorie care, acum un deceniu, erau foarte solicitate, au ajuns la un număr de studenţi îngijorător de mic. Or, modul în care un popor îşi percepe şi îşi promovează valorile naţionale confirmă sau infirmă apartenenţa sa la comunitatea europeană, întemeiată pe principiul „unitate în diversitate”. Din perspectiva unei proprii contribuţii la consolidarea culturii europene, Facultatea de Litere a Universităţii de Stat din Moldova insistă să rămână şi mai departe o „pepinieră” a viitorilor purtători şi valorificatori ai tezaurului lingvistic şi literar românesc, continuând să le cultive dragostea şi respectul pentru „blazonul de nobleţe” al acestui neam – limba noastră cea română.

\r\n

În acest sens, eforturile colectivului didactic al facultăţii au drept scop crearea unei ambianţe cât mai propice cultivării unor sentimente de dragoste şi de mândrie pentru graiul matern şi literatura română. Și roadele acestor eforturi nu întârzie să ne bucure – atât în reuşita academică, cât şi în manifestări mai speciale, ca în cazul succeselor – şi din acest an – obţinute de studentele noastre la Colocviul Naţional „Mihai Eminescu”, cel mai prestigios concurs de acest gen din România, organizat de Universitatea „Al.I.Cuza” din Iaşi şi aflat deja la a XXXX-a ediţie. Cele trei reprezentante ale Facultăţii de Litere a USM au fost menţionate în toate secţiunile unde au participat, întorcându-se acasă cu un premiu pentru locul II, obţinut de Tocan Irina pentru traducerea în limba rusă a poeziei eminesciene „Cu pânzele-atârnate”, în Atelierul de traduceri, şi cu trei premii speciale, care au revenit studentelor Gavriliţă Rodica, Sotnic Victoria şi aceleiaşi Tocan Irina, pentru comunicările prezentate în diferite secţii ale Colocviului.

\r\n

Au devenit deja o tradiţie cu rădăcini profunde întâlnirile tinerilor filologi cu maeştri ai condeiului, poeţi şi scriitori din ţară şi de peste hotarele ei. Aşa, la 20 iunie 2014, după o istovitoare sesiune de vară, ca un premiu pentru cei care au promovat-o cu succes, sudenţii Facultăţii de Litere au avut prilejul unei întâlniri inedite cu un grup reprezentativ de circa douăzeci de scriitori şi poeţi români (printre care G. Adameşteanu, R. F. Alexandru, G. Chifu, P. Cimpoeşu, D.Cristea ş.a.) şi moldoveni (L. Butnaru, M. Şleahtiţchi, E. Galaicu Păun, C.Partole), întruniţi pentru a participa la Colocviul „Două state – o singură literatură” din cadrul Festivalului de Literatură „Bucureşti – Chişinău – Orheiul Vechi”, organizat de Uniunea Scriitorilor din România, Institutul Cultural Român şi Uniunea Scriitorilor din Moldova. Cei prezenţi au avut fericita ocazie de a asculta recitaluri de poezie şi proză, prezentate de autorii înşişi, de a comunica pe viu cu mulţi renumiţi scriitori români, pe care îi cunoşteau doar din lecturi.

\r\n

Sfârşitul anului universitar a fost marcat printr-o ceremonie de înmânare a diplomelor de licenţă şi de master absolvenţilor Facultăţii de Litere din acest an, eveniment însoţit şi de bucuria împlinirii, şi de tristeţea despărţirii de Alma Mater a celor care şi-au croit aici un drum în viaţă. O realizare inedită a acestei promoţii a fost programul de master „Civilizaţie europeană (Mari cărţi ale umanităţii)”, numit de unul din absolvenţii săi „cel mai frumos lucru care s-a întâmplat în ultimul timp în sistemul educaţional din Moldova” (A. Cosmescu) şi rămas, din păcate, la o singură ediţie.

\r\n

Prima zi de toamnă a bătut la uşa Facultăţii de Litere cu două sărbători dragi: una pentru minte – Ziua cunoştinţelor, fixată tradiţional pentru 1 septembrie, şi una pentru suflet – Ziua Limbii Române. Aula „N.Corlăteanu”, unde a fost organizată festivitatea prilejuită de cele două evenimente, a fost neîncăpătoare pentru toţi doritorii care au vrut să ia parte la ele. Studenţilor – şi, în special, celor proaspăt înmatriculaţi – li s-a oferit ocazia a unei întâlniri de suflet cu un fost absolvent al facultăţii, N. S. Pleşca, actualmente deputat în Parlamentul Moldovei, iar cândva martor şi participant la evenimentele de acum un sfert de veac, care i-a salutat cu emoţie şi recunoştinţă pe foştii săi profesori de la această facultate şi i-a felicitat pe tinerii viitori filologi cu prilejul primei zile de studii şi cu cel al sărbătorii „Limba noastră cea română”, aflată aici la ea acasă. Întrunirea a continuat cu o prelegere ştiinţifică, intitulată „Atitudini faţă de împrumuturi în istoria limbii române literare” şi prezentată de o altă absolventă a facultăţii, I. Druţă, doctor habilitat în filologie, Director al Centrului Naţional de Terminologie. Oaspete de onoare al festivităţii a fost pământeanca noastră, E. Bojoga, doctor în filologie, conferenţiar la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj, care a povestit celor prezenţi despre interesul şi deschiderea pentru limba română, manifestate în diferite medii universitare din Europa – Italia, Germania, Spania – unde a avut nobila şi responsabila sarcină de a le dezvălui tinerilor de acolo farmecul şi savoarea graiului ei matern, făcându-i să-l îndrăgească şi să-l vorbească. Iar cartea sa – Limba Română – „între paranteze” – pe care a prezentat-o viitorilor ei cititori vine ca un reproş celor de aici, de la noi, unde limba română şi acum, peste un sfert de veac, mai continuă să stea „între paranteze”. Poate tinerii din sală, atenţi şi receptivi la cele spuse, vor reuşi, într-un sfârşit, să scoată aceste paranteze.

\r\n

Şi gazdele – profesori de la Facultatea de Litere – s-au străduit să-i bucure pe discipoli în această zi de sărbătoare, oferindu-le un cadou de excepţie: două cărţi de stringentă necesitate şi real folos pentru un viitor filolog – E Timpul să vorbim corect, lucrare realizată de prof. I. Condrea, dr.habil.în filologie, şi Discurs specializat – lexic şi gramatică de bază, semnată de dr.conf. A.Gherasim şi S. Corniciuc. Ambele volume, prezentate cu multă inspiraţie şi ingeniozitate de studentele O. Musteaţă şi C. Soltan, au trezit un viu interes printre tinerii învăţăcei din sală, adunându-i în jurul standurilor pe care erau prezentate şi provocându-i la discuţii cu autoarele lor.

\r\n

S-au mai depănat câteva săptămâni de toamnă, suficiente să-i obişnuiască pe proaspeţii studenţi cu a doua lor casă şi cu un alt stil de viaţă, şi iată că aceeaşi aulă „N.Corlăteanu” de la Facultatea de Litere mai găzduieşte, la un început de octombrie, o nouă întâlnire cu un om al literelor româneşti – reputatul scriitor român Norman Manea, care, într-un dialog liber şi constructiv cu cei prezenţi, a reuşit să puncteze câteva momente cruciale pentru sinuoasa lui viaţă şi carieră de scriitor disident, plecat din patrie încă înainte de revoluţie şi stabilit în SUA, unde n-a încetat să scrie şi să publice în limba noastră cea română, dovedind că nici când eşti departe de plaiul natal nu se cuvine să-ţi uiţi rădăcinile. Cele două ore şi mai bine de schimb de păreri şi impresii au zburat ca o clipă, încheindu-se cu promisiunea unei noi revederi.

\r\n

… Sunt câteva file din cronica unei facultăţi a Universităţii de Stat din Moldova – cea de Litere – facultate cu tradiţii vechi şi frumoase, perpetuate cu hărnicie şi dăruire de cei care – puţini, dar buni – continuă să ţină aprinsă candela unităţii naţionale prin cultivarea şi promovarea valorilor ei spirituale şi nu încetează să spere că tinerii noştri, viitorul de mâine al acestei societăţi, vor şti să aprecieze la justa lor valoare avantajele unor studii filologice pentru un adevărat intelectual, care îşi doreşte o integrare în comunitatea europeană pe picior de egalitate cu toţi membrii ei.

\r\n \r\n\r\nClaudia Cemârtan,\r\n\r\n Decanul Facultăţii de Litere a USM,\r\n\r\ndoctor în filologie, conferenţiar universitar\r\n\r\n \r\n\r\n \r\n\r\n \r\n\r\nP1220119

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ştiri

ZI LIBERĂ! În atenția profesorilor și masteranzilor facultății de Litere! Conform Contractului colectiv de muncă, ziua de...
ÎN ATENȚIA STUDENȚILOR SECȚIEI ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRECVENȚĂ REDUSĂ! Sesiunea de toamnă începe la 9 octombrie a.c. conform următorului orar sesiune toamna FR 2017
LINGVIST ILUSTRU PLECAT SPRE STELE În ultimul timp, Cronos este crud de tot cu lingviștii de frunte din Republica Moldova....
Planul de activitate al Consiliului facultății de Litere, anul de studii 2017-2018  
FELICITĂRI! Corpul didactic al Facultăţii de Litere aduce sincere felicitări doamnei DORINA ROTARI şi conducătorului ştiinţific...

Universitatea de Stat din Moldova

colaj